Архив тегов | vlahi

Sergiu Bacalov, Câteva aspecte referitoare la istoria Tutovenilor și a moșiilor lor Viltotești (secolele XIV-XIX) // Anuarul Institutului de Istorie. Materialele sesiunii ştiințifice anuale, 22 decembrie 2016, Chişinău, 2017, p. 7-52. ISSN 2345-1939. ISBN 978-9975-4387-7-3.

Sergiu Bacalov, Câteva aspecte referitoare la istoria Tutovenilor și a moșiilor lor Viltotești (secolele XIV-XIX) // Anuarul Institutului de Istorie. Materialele sesiunii ştiințifice anuale, 22 decembrie 2016, Chişinău, 2017, p. 7-52.  ISSN 2345-1939. ISBN 978-9975-4387-7-3.

download pdf

imag_1

imag_2

imag_3

imag_4

 

Sergiu Bacalov. Militari epiroţi în mediul societăţii basarabene din secolul al XIX-lea. Сazul neamului Ipiroti-Petrovici

Sergiu Bacalov. Militari epiroţi în mediul societăţii basarabene din secolul al XIX-lea. Сazul neamului Ipiroti-Petrovici // Revista Militară. Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică. Chişinău, Nr. 1 (11), 2014, p. 134-139. ISSN 1857- 405X

dowload (Sergiu Bacalov. Militari epiroţi în mediul societăţii basarabene din secolul al XIX-lea. Сazul neamului Ipiroti-Petrovici) 

 

MILITARI EPIROŢI ÎN MEDIUL

SOCIETĂŢII BASARABENE DIN SECOLUL AL XIX-LEA.

СAZUL NEAMULUI IPIROTI-PETROVICI

Sergiu BACALOV (1)

THE EPIROTE MILITARY WITH IN THE BESSARABIAN SOCIETY IN THE NINETEENTH CENTURY. THE IPIROTI-PETROVICI HOUSE CASE

At the turn of the eighteenth and nineteenth centuries in the context of Russian-Turkish wars, many representatives of the Balkan peoples were engaged as volunteers in the Russian army. In the same period, many Balkan people active in Moldova as members of various guilds and enrolled in military service acquired land through marriage and remained to live in the Carpathian-Dniester space. In the following, we highlight the presence of Epirotes (Greeks, Albanians and Vlachs), based on the case of Ipiroti house, both in Russian and Moldovan military units, as noblemen or Bessarabian landowners.

La cumpăna secolelor XVIII–XIX, în contextul războaielor ruso-turce, mulţi reprezentanţi ai popoarelor balcanice s-au angajat în calitate voluntari în armata rusă. În aceeaşi perioadă, balcanicii activau şi în Ţara Moldovei, în cadrul diferitor bresle şi slujbe cu caracter militar, iar pe această cale mulţi dintre ei s-au împământenit, prin căsătorii, şi au rămas să locuiască în spaţiul Carpato-Nistrean. În cele ce urmează, evidenţiem prezenţa epiroţilor (greci, albanezi şi vlahi), pe baza cazului neamului Ipiroti, atât în cadrul formaţiunilor militare ruse şi moldoveneşti, cât şi în postura de nobili sau moşieri basarabeni.

Primul strămoşcunoscut al neamului în cauză a fost Petros Ipirotis, tatăl căpitanului Hriste Petrovici Ipiroti. Ulterior, atât copiii, nepoţii şi urmaşii din zilele noastre ai lui Hriste Ipiroti, au preluat acest patronimic, Petrovici, în calitate de nume de neam, în detrimentul formei primare, Ipiroti.

Din mărturiile lui proprii aflăm că Hriste, fiul lui Petros Ipirotis, s-a născut în 1767, în Epir (despre acesta indică atât forma numelui, cât şi faptul că el semna greceşte: Χρηςτος Πετρος Υπιροτίς), actualmente, respectiva regiune istorică se află în nord-vestul Greciei şi sudul Albaniei. Din fragedă tinereţe până în anul 1791, el a activat ca voluntar în cadrul armatei ruse, participând la războaiele cu turcii, obţinând gradul de căpitan. Se pare că el a luptat, iniţial în grad de porucic, în polcul de arnăuţi condus de polcovnicul Afanasie Gurje, apoi, în grad de căpitan, în polcul de cazaci, aflat sub comanda lui Gheorghe Gherjev. Din certificatele eliberate de mai marii săi aflăm că Hristi Ipiroti a

—-

(1) Sergiu Bacalov, doctor în istorie, Centrul de Cultură şi Istorie Militară.

— 134 —

Читать далее…

Sergiu Bacalov, Fenomenul odagiilor bugeceni (prima jumătate a sec. XIX)

Sergiu Bacalov, Fenomenul odagiilor bugeceni (prima jumătate a sec. XIX) // Anuarul Institutului de Istorie. Materialele sesiunii ştiinţifice anuale, 27 decembrie 2013, Chişinău, Lexon-Prim, 2014, p. 67-91, ISBN 978-9975-3030-1-9.

Download (Sergiu Bacalov, Fenomenul odagiilor bugeceni (prima jumătate a sec. XIX)

Documentele atestă în Bugeac, la începutul sec. XIX, s-a constituit o reţea densă de odăi (câşle). Odările (câşlele) erau un fel de ferme, predestinate creşterii vitelor (oi, bovine, cai) pentru comercializare. Persoanele care activau la aceste ferme erau numite odagii sau câşlari. Apariţia fenomenului odagiilor în stepa Bugeacului este în legătură directă strămutarea tătarilor-nogai. Pământurile nelocuite din Bugeac, fiind bogate în păşuni, au atras mulţi crescători de vite din ţinuturile nordice şi centrale ale Moldovei, precum şi străini (mocani, bulgari, vlahi, albanezi etc.), originari din munţii Carpaţi, Balcani şi Pind. Fenomenul odagiilor a decăzut, treptat, câtre mijlocul secolului al XIX-lea, când a luat amploare procesul de colonizare centralizată a Bugeacului.

Odăile şi păstorii odagii, constituie varianta basarabeană (bugeceană), a rancho-urilor şi kowboy-lor americani. Persoanele care activau în cadrul odăilor bugecene, la începutul secolului al XIX-lea, se bucurau de libertate în mediul naturii, de viaţă plină de aventuri.

1 odLocul de origine al odagiilordin regiunea Nistrului de Jos şi cea dintre lacurile Sasâc şi Şagani (1827)

2 od

Odăile şi câşlele de pe moşiile «pustii» din ţinutul Ackerman (1824-1826)

3 od

Traseele tradiţionale utilizate de oierii din Ackerman şi Regiunea Nistrului de Jos (conform surselor etnografice)

cio 1

Spiţele genealogice ale purtătorilor numelui de familie Ciobanu, din satul Talmaza, ţinutul Ackerman (sec. XIX — începutul sec. XX)

Sergiu Bacalov, Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău

Versiunea I

Sergiu Bacalov. Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău // Buletin Ştiinţific al Tinerilor Istorici, Serie nouă, II (VII), Chişinău, 2013, p. 7-16. ISSN 1857-4947

download (Sergiu Bacalov, Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău)

 

Versiunea II

Sergiu Bacalov, Consideraţii privind perioada tătaro-mongolă din istoria oraşului Chişinău // “Identităţile Chişinăului”, ediţia a doua, Chişinău, 2015, p. 29-55. Materialele conferinţelor internaţionale: Identităţile Chişinăului, ediţia a doua, 1-2 octombrie 2013, Chişinău; Patrimoniul cultural al Chişinăului vs. Dezvoltarea Urbanistică, 25 iunie 2014, ISBN 978-9975-61-872-4.

download (Sergiu Bacalov. Consideraţii privind perioada tătaro-mongolă din istoria oraşului Chişinău)

 

chisinau