Archive | Апрель 2016

Sergiu Bacalov, Documente referitoare la boierii moldoveni şi dvorenii basarabeni Roşca

Sergiu Bacalov, Documente referitoare la boierii moldoveni şi dvorenii basarabeni Roşca // Buletin Ştiinţific al Tinerilor Istorici, Serie nouă, II (VII), Chişinău, 2013, p. 66-69. ISSN 1857-4947.

Harta moşii RoşcaUnele moşii ale neamului Roşca

genealogia RoşcaO spiţă genealogică a nobililor basarabeni Roşca

download (Sergiu Bacalov. Documente referitoare la boierii moldoveni şi dvorenii basarabeni Roşca)

 

 

 

Реклама

Sergiu Bacalov, Familia de nobili Leviţchi (Lewicki) în mediul odagiilor şi a stăpânilor de grădini cu vie de pe moşia Purcari — Antonovca, ţinutul Ackerman

Sergiu Bacalov. Familia de nobili Leviţchi (Lewicki) în mediul odagiilor şi a stăpânilor de grădini cu vie de pe moşia Purcari — Antonovca, ţinutul Ackerman // Buletin Ştiinţific al Tinerilor Istorici, Serie nouă, II (VII), Chişinău, 2013, p. 217-226. ISSN 1857-4947

 

download (Sergiu Bacalov. Familia de nobili Leviţchi (Lewicki) în mediul odagiilor şi a stăpânilor de grădini cu vie de pe moşia Purcari-Antonovca, ţinutul Ackerman)

Sergiu Bacalov, Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău

Versiunea I

Sergiu Bacalov. Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău // Buletin Ştiinţific al Tinerilor Istorici, Serie nouă, II (VII), Chişinău, 2013, p. 7-16. ISSN 1857-4947

download (Sergiu Bacalov, Moştenirea tătaro-mongolă a oraşului Chişinău)

 

Versiunea II

Sergiu Bacalov, Consideraţii privind perioada tătaro-mongolă din istoria oraşului Chişinău // “Identităţile Chişinăului”, ediţia a doua, Chişinău, 2015, p. 29-55. Materialele conferinţelor internaţionale: Identităţile Chişinăului, ediţia a doua, 1-2 octombrie 2013, Chişinău; Patrimoniul cultural al Chişinăului vs. Dezvoltarea Urbanistică, 25 iunie 2014, ISBN 978-9975-61-872-4.

download (Sergiu Bacalov. Consideraţii privind perioada tătaro-mongolă din istoria oraşului Chişinău)

 

chisinau

Sergiu BACALOV, „Giosenii” (josenii) sau Boierimea din Ţara de Jos a Moldovei (secolul al XVI-lea – începutul secolului al XVIII-lea)

Sergiu BACALOV, „Giosenii” (josenii) sau Boierimea din Ţara de Jos a Moldovei (secolul al XVI-lea – începutul secolului al XVIII-lea) // “Consolidarea şi dezvoltarea statului de drept în contextul integrării europene”. Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale anuale a tinerilor cercetători. Vol. I. Secţia Istorie, Ediţia a V-a, 31 martie 2011, Chişinău, 2011, p. 12-29. ISBN 978-9975-4078-4-7.

Tara de Jos

Calmasu-Callimachi

Deschide (Sergiu BACALOV, Giosenii (josenii) sau Boierimea din Ţara de Jos a Moldovei)

 

 

Sergiu Bacalov, Strămoşii moldoveni ai amiralului rus Aleksandr V. Kolceak

deschide.pdf (Sergiu Bacalov, Despre strămoşii moldoveni ai amiralului rus Aleksandr V. Kolceak)

DESPRE STRĂMOŞII MOLDOVENI

AI AMIRALULUI RUS ALEKSANDR V. KOLCEAK[1]

Sergiu Bacalov

Printre conducătorii de oşti din timpul Primului Război Mondial (1914-1918) se remarcă amiralul rus Aleksandr V. Kolceak (1874-1920), personalitate cunoscută în istoriografie în trei ipostaze: om de ştiinţă (hidrograf, oceanograf şi exploatator al Arcticii), militar (participare la războiul ruso-japonez (1904-1905), Primul Război Mondial şi la Războiul Civil din Rusia), politician (Conducător Suprem al Rusiei în timpul Războiului Civil, lider al mişcării albgardiste) [6, с. 52-54, 59-65].

În timpul Primului Război Mondial Aleksandr V. Kolceak a activat pe flota Baltică, blocând cu succes acţiunile flotei germane. În iunie 1916, graţie meritelor deosebite, Kolceak a fost avansat în rang de contraamiral. Puţin timp mai târziu a fost trimis să conducă flota de pe Marea Neagră, cu avansare în grad de vice-amiral. Sub supravegherea lui nemijlocită spaţiul acvatic pontic a fost minat sistematic, ceea ce a diminuat semnificativ activitatea flotei duşmane pe Marea Neagră. În mai 1917, în legătură cu situaţia revoluţionară din Rusia, Aleksandr V. Kolceak a demisionat din funcţie [6, с. 54-58].

A.V. Kolceak

Amiralul A.V. Kolceak [8; 11]

Genealogia oficială a lui Aleksandr V. Kolceak, bazată pe tradiţie şi documente de familie, a fost trasată de către Rostislav A. Kolceak, fiul amiralului, încă în 1959. Informaţiile publicate atunci au fost preluate de alte lucrări ştiinţifice şi publicaţii de popularizare, referitoare la biografia şi activitatea lui Aleksandr V. Kolceak. Ulterior, mai multe file din istoria familiei Kolceak şi relaţiile de rudenie pe linie feminină, au fost evidenţiate de cercetătorii S.V. Drokov şi O.V. Konovalova.

Читать далее…